Decizia Avocatul Poporului după ce i s-a cerut să sesizeze CC privind Legea Educației

„Având în vedere argumentele prezentate atât în petițiile formulate, cât și în susținerile scrise și orale ale partenerilor de consultări, apreciem că nu se impune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării stiințifice si pentru modificarea unor acte normative”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, sâmbătă, de Avocatul Poporului.

Instituția condusă de Victor Ciorbea detaliază modul în care s-a ajuns la concluzia că nu se impune sesizarea Curții Constituționale în legătură cu OUG nr. 49 de modificare a Legii educației.

Traian Băsescu, printre cei care i-au cerut lui Victor Ciorbea să atace modificările

Astfel, Avocatul Poporului precizează că, în perioada 4-18 iulie, a primit mai multe petiții pentru sesizarea CC privind acest act normativ, inclusiv de la președintele României, Traian Băsescu.

„În esență, din petițiile formulate rezultă că autorii critică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 atât din punct de vedere extrinsec, prin raportare la art. 115 alin. (4) si (6) din Constituție (apreciind că nu se impunea adoptarea acestui act normativ pe calea unei ordonanțe de urgență), cât si intrinsec, argumentele fiind invocate din perspectiva încălcării prevederilor art. 32 alin. (1) privind dreptul la învățătură si ale art. 44 alin. (2) referitor la dreptul la proprietate privată din Constituție. Autorii solicitărilor formulate consideră că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ atât în sfera învățământului preuniversitar, cât si în planul învățământului universitar, exprimându-si nemulțumirea față de măsurile reglementate”, arată Avocatul Poporului.

Printre aspectele reclamate: meditațiile plătite de stat pentru absolvenții care au picat BAC-ul

Au fost reclamate astfel, printre altele, organizarea de meditații plătite de stat pentru absolvenții care nu au luat bacalaureatul, posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat și prevederea conform căreia, pentru anul școlar 2014-2015, colegiile din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat pot organiza învățământ postliceal doar finanțat integral de către solicitanți. O altă prevedere criticată este aceea potrivit căreia „durata mandatului de rector este de 4 ani”, iar „o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeasi instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

„Cele mai multe critici cuprind însă nemulțumiri/aprecieri generale ale autorilor petițiilor formulate, fără a se indica în mod concret în ce anume constă critica de neconstituționalitate”, mai spune Avocatul Poporului, despre petițiile prin care s-a cerut solicitarea CC.

Pentru a soluționa petițiile, Avocatul Poporului precizează că a cerut „și punctul de vedere al personalului de specialitate din domeniul preuniversitar și universitar, al sindicatelor si al societății civile, Consiliului Național al Rectorilor, Federației Naționale Sindicale ‘Alma Mater’, Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație ‘Spiru Haret’ și Federației Educației Naționale cu privire la oportunitatea si necesitatea măsurilor reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014, care se circumscriu sferei învățământului preuniversitar si universitar”.

„Totodată, a avut loc o întâlnire cu doamna Alina Mungiu Pippidi în numele Societății Academice din România si al Alianței pentru o Românie Curată si al altor ONG-uri, sindicate, asociații studențesti si profesionale, persoane fizice, cu reprezentanți ai Alianței Naționale a Organizațiilor Studențesti, precum și cu presedintele Consiliului Național al Rectorilor – domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu”, mai arată sursa citată.

Din răspunsurile primise de Avocatul Poporului de la sindicate reiese că acestea au o părere favorabilă modificărilor aduse Legii educației. Astfel, sindicatele din educație consideră „oportună și necesară modificarea acestui act normativ, inclusiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014”. Ordonanța, au mai arătat sindicatele, conține „dispoziții prin care se soluționează o parte dintre nemulțumirile salariaților și ale beneficiarilor educației, apărute după intrarea în vigoare a Legii educației naționale nr. 1/2011” și este „un pas înainte în edificarea unei societăți democratice, nicidecum o ‘sindicalizare a învățământului” „.

La rândul său, Consiliul Național al Rectorilor apreciază ca fiind „oportune și necesare măsurile reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014, îndeosebi cu privire la facilitarea posibilităților de dezvoltare a activității universităților românesti, de întărire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum si de consolidare a statutului instituțional al universităților românești”, mai precizează Avocatul Poporului.

Referitor la justețea adoptării modificărilor prin ordonanță de urgență, Avocatul Poporului subliniază că Executivul, în preambulul OUG nr. 49, „demonstrează faptul că măsurile în cauză nu puteau fi amânate, deoarece nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea asigurării cadrului legislativ necesar desfăsurării în condiții corespunzătoare a anului scolar 2014-2015”.

În același context, Avocatul Poporului precizează că în jurisprudența sa, Curtea Constituțională „a statuat că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea, cu prilejul revizuirii Constituției, în anul 2003, a sintagmei a căror reglementare nu poate fi amânată. De asemenea, instanța de contencios constituțional a mai statuat că, pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public”. „Mai mult, observăm că în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că ordonanța de urgență nu este condiționată de posibilitatea utilizării altor mijloace constituționale, cum ar fi delegarea legislativă, ori de faptul că apariția situației extraordinare putea fi prevenită din vreme (Decizia nr. 65/1995)”, mai arată Avocatul Poporului.

Despre „pretinsa nerespectare a art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa, prin ordonanță de urgență în domeniul drepturilor si libertăților fundamentale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 1189/2008, că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală si necondiționată atunci când menționează că acestea nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale si că nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, continuă sursa citată.

„În celelalte domenii prevăzute de text, inclusiv în cel al drepturilor si libertăților fundamentale, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin”, se mai arată în comunicatul Avocatului Poporului.

Potrivit Avocatului Poporului, „așa cum rezultă din analiza efectuată, precum și din punctele de vedere ale personalului de specialitate din domeniul preuniversitar și universitar, al sindicatelor și al societății civile, Consiliului Național al Rectorilor, Federației Naționale Sindicale ‘Alma Mater’, Federației Sindicatelor Libere din Învățământ si Federației Sindicatelor din Educație ‘Spiru Haret’, măsurile reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014 pot fi apreciate ca fiind oportune și necesare și având efecte pozitive în ceea ce privește statutul cadrelor didactice din mediul preuniversitar si universitar, facilitarea posibilităților de dezvoltare a activității universităților românesti, de consolidare a autonomiei universitare și a statutului instituțional al universităților românești etc.”.

Analiza criticilor

Avocatul Poporului analizează, pe rând, toate criticile concrete aduse modificărilor Legii educației.

Despre ce privind meditațiile pentru cei care nu au promovat bacalaureatul, de pildă, se arată că „petenții sunt nemulțumiți de faptul că organizarea cursurilor de pregătire pentru examenul de bacalaureat se realizează din finanțarea de bază”. „Or, din textul legal criticat rezultă în mod evident că statul poate asigura, din finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare. În plus, stabilirea unei asemenea măsuri are un impact pozitiv, întrucât conduce la finalizarea învățământului liceal pentru absolvenții care nu au susținut sau nu au promovat examenul de bacalaureat național”, consideră Avocatul Poporului.

Referitor la mandatul rectorilor, Avocatul Poporului spune că susținerile petenților, potrivit cărora textul legal criticat instituie „mandatul pe viață al rectorilor”, nu pot fi primite, în condițiile în care această prevederea din OUG „stabilește imperativ imposibilitatea ocupării funcției de rector pentru mai mult de două mandate succesive, complete”. „Interpretând textul de lege în sensul urmărit de legiuitor, putem fi, cel mult, în prezența unei alternanțe în ocuparea funcției de rector, de către aceleasi persoane. În practică, au existat, conform precizărilor președintelui Consiliul Național al Rectorilor, doar două cazuri de acest fel”, se precizează în comunicatul remis MEDIAFAX.

În ceea ce privește interpretarea dată de către autorii petițiilor unor texte din OUG nr. 49 și din Legea nr. 1/2011 în sensul că acestea ar oferi posibilitatea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învățământului universitar, Avocatul Poporului observă că o parte dintre prevederile legale criticate se regăsesc în forma inițială a textului Legii nr. 1/2011.

„Susținerile potrivit cărora, prin ordonanța criticată, se acordă posibilitatea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învățământului universitar nu pot fi reținute, având în vedere prevederile art. 44 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora ‘creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență’ si ale art. 77 alin. (3) din acelasi act normativ, care
prevăd că ‘absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii” „, spune Avocatul Poporului.

Instituția arată că, din coroborarea acestor prevederi legale, „reiese în mod clar existența a două categorii de absolvenți de liceu, cu și fără diplomă de bacalaureat”.

„Reglementarea înființării colegiilor postliceale și la nivelul instituțiilor de învățământ superior nu conduce la concluzia că admiterea în învățământul superior se face fără diplomă de bacalaureat, această formă de admitere fiind recunoscută doar pentru accederea în învățământul postliceal (colegii postliceale înființate la nivelul instituțiilor de învățământ superior). Absolvenții de liceu, care urmează cursuri postliceale în colegii și care nu au dobândit diploma de bacalaureat, nu au calitatea de studenți și nu urmează cursurile unei facultăți, ci, sub tutela unei instituții de învățământ superior, desfășoară activități educaționale specifice scolilor postliceale. La absolvirea colegiului, cei care au frecventat cursul și care au promovat examenul primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, și nu una care ar putea echivala cu un program de licență, cum în mod eronat rezultă din unele dintre petițiile formulate – ‘facultate fără bacalaureat’. Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență”, subliniază Avocatul Poporului, care conchide, „în mod indubitabil, că accesul la învățământul superior se face numai după dobândirea diplomei de bacalaureat”.

Potrivit Avocatului Poporului, prin OUG nr. 49 au fost corectate o serie de prevederi insuficient de bine reglementate de Legea nr. 1/2011 a educației naționale, se mai arată în comunicat.

Ordonanța de Urgență a Guvernului 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 iunie 2014.